După decenii în care numeroşi cercetători şi criptografi au încercat zadarnic să descifreze misterioasa scriere, un om de ştiinţă britanic afirmă că a reuşit, pentru prima oară, să decodifice câteva cuvinte din textul manuscrisului.
Stephen Bax, profesor de lingvistică aplicată la Universitatea Bedfordshire, consideră că se găseşte pe calea cea bună în ceea ce priveşte descifrarea ciudatului manuscris. Vechi de 6 secole, manuscrisul Voynich conţine, pe 240 de pagini, numeroase ilustraţii reprezentând plante exotice, stele şi figuri umane misterioase, alături de texte redactate într-o scriere necunoscută.
Până acum, toate încercările de a-l descifra s-au dovedit zadarnice, iar enigma a dat naştere multor teorii – unele foarte hazardate – privind originea şi autorul/autorii săi: s-a sugerat că ar fi vorba despre o lucrare din tinereţe a lui Leonardo da Vinci, despre scrieri ale catarilor (o sectă religioasă medievală considerată eretică şi persecutată de Biserica Catolică), ba chiar despre scrieri ale extratereştrilor. Unii dintre cei care l-au studiat au sugerat că ar fi vorba despre un text fără sens, manuscrisul fiind un fel de farsă; alţii cred însă cu tărie că e vorba despre un text „cu înţeles”, care nu a fost încă descifrat, problema fiind aceea că nu se cunosc limba şi alfabetul în care a fost scris. (O versiune online de înaltă rezoluţie poate fi studiată la Beinecke Rare Book and Manuscript Library.)
Recent, doi botanişti americani, Arthur Tucker şi Rexford Talbert, au publicat o lucrare în care arătau că au identificat unele dintre plantele reprezentate în manuscris; ele fac parte din flora Americii Centrale şi creşteau în Mexic în secolul al XV-lea şi al XVI-lea, ceea ce i-a făcut să sugereze că unele dintre cuvintele care apar în dreptul desenelor respective, în manuscris, ar putea fi numele plantelor în limba nahuatl, vorbită de azteci la vremea cuceririi spaniole; extrapolând, au presupus că întreg manuscrisul ar putea fi scris în această limbă.
Totuşi, prof. Stephen Bax sugerează, pe baza rezultatelor preliminare obţinute de el, că ar putea fi vorna mai degrabă despre o limbă asiatică sau din Orientul Mijlociu.
Prof. Bax a folosit analiza lingvistică pentru a încerca să descifreze manuscrisul literă cu literă.
„Am pornit de la ideea de a identifica substantivele proprii din text, urmând abordările mai vechi care au dus la succesul descifrării hieroglifelor egiptene şi a altor scrieri misterioase, şi am folosit apoi acele substantive pentru a descifra parţial manuscrisul”, spune el.
„Manuscrisul are foarte multe ilustraţii reprezentând stele şi plante. Am putut identifica unele dintre acestea şi numele lor, studiind manuscrise botanice redactate în arabă şi în alte limbi, şi apoi am început decodificarea, cu unele rezultate foarte interesante.”
Printre cuvintele identificate se numără cel ce denumeşte constelaţia Taurul, alăturat unui desen ce reprezintă şapte stele, care ar putea fi Pleiadele (un grup de stele ce face parte din această constelaţie), şi cuvântul KANTAIRON, scris lângă desenul ce reprezintă o plantă numită ţintaură (din genul botanic Centaurea), o plantă medicinală binecunoscută şi utilizată în Evul Mediu.
Prof. Bax susţine că a mai recunoscut cuvintele ce denumesc plante ca ienupăr, coriandru, spânz, bumbac, negrilică, şofran, precum şi cuvântul Chiron (numele unui corp ceresc, în astrologie).
Deşi, după cum chiar prof. Bax recunoaşte, nu a fost decodificată decât o mică parte a manuscrisului, vestea a stârnit agitaţie în lumea lingviştilor şi a criptografilor, deopotrivă, deoarece s-ar putea dovedi un pas esenţial spre o descifrare integrală a documentului.
„Mi-am publicat descoperirile, în acest stadiu, cu scopul de a încuraja alţi lingvişti să colaboreze cu mine pentru descifrarea textului, utilizând aceeaşi abordare, chiar dacă nu va fi uşor. Astfel, vom putea, în cele din urmă, să înţelegem ce încercau să ne spună misterioşii autori ai manuscrisului”, spune prof. Bax.
„Oricum, deja cercetările mele arată că manuscrisul nu este o farsă, aşa cum au susţinut unii şi că este probabil un tratat despre natură, scris poate într-o limbă din Orientul Mijlociu sau din Asia.”