New Eldorado – The curse of Roşia Montană

În documentarul lui Tibor Kocsis, Roşia Montană este un sat cu case vechi de secole. Un sat unde oamenii îşi preţuiesc pământul, biserica şi străbunii. Un sat înconjurat de munţi care ascund tone de aur, argint şi alte minereuri valoroase.

Acest tablou pitoresc este distorsionat de camioanele care huruie pe străzile satului. Din cauza celor ce-şi doresc cele 3.000 de tone de aur şi cele 1.600 de tone de argint de sub Roşia Montană, urletul motoarelor de camioane, buldozere şi excavatoare amplifică parcă necazurile oamenilor.

Unii vor să plece – se mulţumesc cu ce primesc de la canadieni – cei mai mulţi însă, nu se dau bătuţi, nu vor pleca şi vor rămâne fideli pământului în mijlocul căruia s-au plămădit, chiar dacă le este din ce în ce mai greu să trăiască într-o localitate care parcă în mod intenţionat a fost ruptă de restul ţării.

Filmul lui Tibor Kocsis este cel mai premiat documentar despre Roşia Montană. Vă propunem să-l revedem împreună la 10 ani de la lansare.

New Eldorado – The curse of Roşia Montană:  http://www.cultureunplugged.com/play/6167/New-Eldorado

Roşia Montană, un loc la marginea prăpastiei

“Proiectul minier – în impas. Roşia Montană – un câmp de luptă. Roşienii – o comunitate divizată, în tranşee. Şi totodată în căutarea unei vieţi …normale, aparent imposibil de găsit.” – Fabian Daub, regizor al documentarului lansat în 2012.

Tracii, istorie ascunsă

În călătoria pe care v-o propunem către trecutul îndepărtat al Europei vi se va prezenta o nouă perspectivă asupra istoriei antice. Multe dintre lucrurile pe care le credeați deja bine stabilite vor fi zdruncinate. Fapte și evenimente puțin cunoscute vor veni să redefinească istoria. – Daniel Roxin

Fabuloasa istorie străveche din Carpaţi

„Incursiunea pe care am făcut-o în istoria îndepărtată, prin intermediul acestui documentar, (…) aduce publicului român și străin informații despre descoperiri arheologice unice în spațiul european și chiar mondial. Toate acestea transformă România într-una dintre cele mai importante țări din punct de vedere al potențialului arheologic și al valorii descoperirilor făcute. Astfel, putem spune că România a contribuit semnificativ la o mai bună înțelegere a preistoriei la nivel global.” – Daniel Roxin

Povestea tezaurului României

Trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial, tezaurul României nu a mai fost restituit niciodată integral de către autoritățile de la Moscova. Cine a hotărât trimiterea tezaurului în Rusia şi mai ales care sunt motivele? Iată întrebări ale căror răspunsuri sunt mai puţin cunoscute de către publicul larg.

Deși de-a lungul timpului rușii au returnat o parte din obiectele de valoare, România nu a primit nici până acum întregul tezaur.

 

A fost odată în Transilvania

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Transilvania de Nord a intrat sub ocupaţie maghiară. Un număr de 8 judeţe din totalul de 23, câte număra Transilvania în perioada interbelică, au fost înstrăinate în întregime, iar alte trei au fost despărţite în două.

Imediat după ocuparea Ardealului, a început seria masacrelor împotriva populaţiei civile româneşti. Cel mai afectat de teroarea horthystă a fost Sălajul, unde au fost masacraţi 477 de români.

Acest film documentar ne prezintă întâmplări din noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, când trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupaţie cantonată în oraşul Şimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei Straja naţiunii (“Nemzetőrség”), au ucis 157 de săteni ai comunei Ip . Masacrul din Ip este numai unul din multele episoade sfâşietoare, antiromâneşti săvârşite de armata ungară.

Asemene masacre au avut loc în tot Ardealul în perioada 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941. În doar 11 zile au fost asasinaţi aproximativ 1.000 de români.

A fost odata in Transilvania from Victor Roncea on Vimeo.

Misterul tăbliţelor de la Sinaia

Tăbliţele de la Sinaia reprezintă un set de artefacte arheologice controversate. Conform tradiţiei locale, acestea sunt reprezentate de un număr impresionant de tăbliţe de aur inscripţionate într-o limbă cu o scriere misterioasă. Descoperite cu prilejul lucrărilor de captare a pârâielor Sfânta Ana şi Peleş, pentru aprovizionarea cu apă a Mănăstirii Sinaia şi de asanare a mlaştinilor din Poiana Văcăria, ele reprezintă şi în prezent un subiect controversat în lumea academică. 

Vă invităm să urmăriţi o emisiune care tratează pe larg acest subiect.

Vă recomandăm și cartea “Vorbele din Plumb” scrisă de Eugen Nicolaescu.

Misterul plăcuţelor de la Sinaia

În continuare vom încerca să desluşim împreună misterul plăcuţelor de la Sinaia.

Haideţi să urmărim un documentar excepţional, realizat de B1 TV, care tratează două subiecte între care există o legătură strânsă: descoperirea plăcuţelor de la Sinaia şi construirea Castelului Peleş, de către Carol I de Hohenzollern.