Peştera Piatra Altarului, una dintre cele mai frumoase peşteri din Europa

Peștera Piatra Altarului este accesibilă doar specialiștilor și aceștia spun că este una dintre cele mai frumoase peşteri din ţară si din Europa. Cele patru mari galerii, botezate Palatul, Paradisul, Geoda şi Altarul Urşilor, pe cât sunt de frumoase pe atât sunt de greu accesibile și din acest motiv publicul nu le poate admira încă.

Peştera este situată în zona Padiş, în munţii Bihorului, şi a fost descoperită de Daniel Cârlugea și Doru Croitoru în 1984, ambii de la Clubului Politehnica din Cluj.

piatra-altarului-5

Peştera Piatra Altarului reprezintă o adevarată lume conservată într-un masiv de calcar, departe de schimbările rapide ale civilizației. Este împărțită pe 4 nivele: unul activ, unul semiactiv şi două fosile. Este un loc extrem de bogat și variat în speleoteme calcitice.

Intrarea în peşteră este îngustă. Interiorul se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 3150 de m, de-a lungul celor 4 galerii mai sus menționate.

Pestera-Piatra-Altarului-630x472

„Sala Palatului și Galeria Paradisului sunt probabil cele mai frumos concretionate sectoare de peșteră din Europa. Între formațiunile deosebite ce se găsesc aici amintim: macrocristale de calcit (tip colți de câine) ce tapetează pereții Geodei și formează buzdugani și nuferi, cristale scheletice de calcit (triunghiuri escavate), stalagmite monocristal, coloane tip palmier, draperii cu nodozitati sferoidale, numeroase discuri, coralite, perle de peșteră, helictite, etc. Împreună cu Peștera Rece, Diaclaza, Ponorul Marte, Ponorul Mic, Peștera cu Oase și Izbucul Alunului Mic alcătuiește Sistemul Hidrocarstic Ponor. Datorită valorii deosebite, peștera are un regim de vizitare extrem de restrictiv.”

piatra-altarului-4

Peștera nu este amenajată pentru public, fiind deschisă doar pentru cercetări ştiinţifice. A fost încadrată în categoria A, în care se regăsesc peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiintific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.

Pentru a fi vizitată, începând cu anul 2013, sunt necesare două aprobări majore: una din partea Comisiei Patrimoniului Speologic, alta din partea Parcului Natural Apuseni.

Acest regulament se aplică pentru vizitarea oricărui alt vestigiu cavernicol de asemenea categorie de pe teritoriul României. Vizitarea peşterii nu se poate realiza decât în grupuri însotiţe de profesori specializaţi, sau speologi, cu echipament adecvat.

Sursa: http://www.cunoastelumea.ro/pestera-piatra-altarului-una-dintre-cele-mai-frumoase-pesteri-din-europa/

Cronovizorul: cel mai bine păstrat secret al Vaticanului

Unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale Vaticanului este cel al Cronovizorului. Acesta era un dispozitiv ce permitea captarea de imagini din trecut. Totul a început în anul 1952 şi nimeni nu ar fi bănuit ce urma.

Lucrurile au devenit posibile în laboratorul electroacustic al părintelui Agostino Gemelli de la Universitatea Catolică din Milano. Invenția îi aparține călugărului benedictin Pellegrino Ernetti. În timp ce ascultau o înregistrare cu muzică bisericească, Ernetti și părintele Gemelli au descoperit o voce străină. Gemelli era convins că e vocea tatălui său.

Cu ajutorul “maşinăriei“, se înregistrau imagini din trecutul apropiat sau îndepărtat, sub forma unor holograme. Experimentul a luat amploare şi 12 savanți s-au reunit, concepând acest aparat. Printre ei s-au numarat laureatul Premiului Nobel, Enrico Fermi si Wernher von Braun, specialist în rachete, doi dintre cei mai mari fizicieni ai lumii.

crono

Aparatul era compus din trei părți distincte, mai multe antene capabile să capteze lumina și sunetul, un captator activat și dirijat de undele luminoase și un sistem complicat de înregistrare a imaginilor, potrivit teoriisecrete.com. Cronovizorul se baza pe captarea lungimilor de undă, vizibile și auditive din trecut.

“Măreţia acestei invenții a fost că am putut recupera acea energie pierdută care a recompus scene petrecute acum câteva de secole”, declara Ernetti. În 1972, a apărut o fotografie care îl înfățișa pe Iisus răstignit pe cruce. Aceasta ar fi fost captată cu ajutorul cronovizorului.

„Când am încercat să prindem imagini din ziua crucificării, am avut o problemă. Răstignirile pe cruce erau în acea vreme zilnice. Nici faptul că Iisus trebuia să aibă pe frunte o coroană de spini nu ne-a fost de ajutor, deoarece, contrar credinței populare, și aceasta era o practică frecventă“, a explicat călugărul.

lumina

El a povestit că a fost nevoie să se întoarcă înapoi cu câteva zile, în seara Cinei cea de Taină. „Am văzut tot, agonia din grădină Ghetimani, trădarea lui Iuda, procesul, calvarul. Echipa cronovizorului a filmat tot, dar fără amănunte, important era să păstrăm imagini, nu scenariul“. 

Cu ajutorul cronovizorului, s-ar fi realizat în jur de 180 de imagini ale unor evenimente istorice din timpul lui Napoleon și Mussolini, discursul liu Cicero din Roma Antică, distrugerea Sodomei și Gomorei, unde s-ar fi confirmat că ar fi fost vorba de un bombardament nuclear, mergându-se până la primirea de către Moise a celor 10 porunci, potrivit teoriisecrete.com.

Multe din scenele reproduse ar fi fost în contradictoriu cu istoria cunoscută de majoritatea oamenilor. Printre acestea, s-ar număra şi Cina cea de Taină. Iuda s-ar fi înțeles cu Iisus că acesta să-l vândă romanilor și nu ar fi fost o trădare, de fapt.

cina

Din acest motiv, în 1993, s-a hotărât dezasamblarea aparatului în 16 bucăţi și depozitarea acestora în 16 locații diferite.

Pe 8 aprilie 1994, Ernetti a murit în Veneția, iar cronovizorul este astăzi un secret bine păstrat de către Vatican, prin prismă informațiilor istorice și religioase ce ar putea deveni publice.

Sursa: http://a1.ro/news/inedit/sa-intors-in-timp-si-a-facut-poze-cu-iisus-cel-mai-bine-pastrat-secret-al-vaticanului-id492667.html

 

Misterele Incașe

Ați dori să aflați misterele civilizației Incașe și ale construcției minunatului oraș Machu Picchu? Și noi am dori! Este incredibil cum în era modernă, dispunând de noi tehnologii, precum și de o vastă comunitate a oamenilor de știință, marile mistere rămân încă neelucidate iar răspunsurile la întrebările importante legate de istorie, sunt exclusiv presupuneri sau probabilități.

“Este inexplicabil cum un popor care nu cunoștea uneltele din fier sau care nu descoperise roata, a putut crea o asemenea capodoperă.” – aceasta este premiza de la care comunitatea oficială a oamenilor de știință pornește studiul și cercetarea orașului Machu Picchu.

Deși nu este nimic amuzant, vă invităm ca pe parcursul urmăririi acestui documentar, să încercați să numărați de câte ori auziți termenii: credem, presupunem, poate că, probabil, etc. Exceptând lipsa unor concluzii științifice exacte vă invităm totuși să faceți cunoștință cu grandoarea și măreția unei alte civilizații  distruse de “lumea civilizată europeană”, despre care nu știm mai nimic. 

Imperiul Cartaginei

Istoria Tunisiei este, ca și a multor alte state care nu au beneficiat de o “reclamă” adecvată sau de un lobby studiat, una extrem de importantă și deloc de neglijat în aflarea adevărului despre întreaga dezvoltare și civilizație a lumii antice. În ultimii ani, tot mai multe descoperiri arheologice aduc dovezi care infirmă statutul autoproclamat al Imperiului Roman de civilizator al lumii antice. Începe să se contureze treptat o imagine  total diferită decât cea învățată din cărțile de istorie și iese la lumină adevărata natură a unei forțe distrugătoare de culturi și civilizații. Datorită faptului că de cele mai multe ori cronicile au fost scrise de către cuceritori, aceștia și-au permis nu de puține ori, să fie subiectivi, ba chiar rău intenționați în prezentarea faptelor.

Misterele Asiei – Marele Zid Chinezesc

Puțini dintre cei care doresc să vadă  Marele Zid Chinezesc știu că partea care se vizitată este una nouă, reconstruită de câteva decenii. Există însă și adevăratul Mare Zid, rareori vizitat și aproape niciodată filmat, care se întinde dincolo de linia orizontului. Începe pe malul Mării Galbene și se întinde de-a lungul munților până în inima părții de nord a Chinei. Vă invităm să urmăriți un film documentar despre Marele Zid  – Secretele Marelui Zid Chinezesc. 

 

Nibiru, Nemesis, Planeta X

A  noua planetă în galaxie?

La începutul anilor ’80, Thomas van Flandren şi Richard Harrington, astronomi la Observatorul Marinei S.U.A, studiind cele mai mari planete din galaxie: Neptun şi Uranus au observat că orbitele lor sunt perturbate de atracţia gravitaţională a unui corp ceresc  misterios. Încă din 1908, astronomul Percival Lowell descoperise o nouă planetă în sistem, pe care a denumit-o: “Planetă 0″. Conform analizelor celor doi americani, această planetă este de patru ori mai mare decât Terra şi este localizată în direcţia constelaţiei Orion. NASA a recunoscut, în 1982 că un obiect ceresc care întruneşte toate atributele planetare provoacă neregularităţi în galaxie şi a trimis în spaţiu un satelit de cercetare în infraroşu IRAS (Infrared Astronomical Satellite). În 1983 satelitul a descoperit: “un corp ceresc având aproximativ aceleaşi dimensiuni ca cele ale planetei Jupiter şi care este orientat spre Pământ în aşa măsură încât să facă parte din sistemul nostru solar“ – raportul NASA după terminarea misiunii spaţiale a lui IRAS-1983.

Nibiru's Orbit

Din acel moment, misteriosul corp ceresc a fost numit “Planetă X”. Unii astronomi au suspectat că poate fi vorba despre o cometă, ceea ce a condus la extinderea cercetărilor spaţiale. La câteva luni după prima misiune a lui IRAS, NASA a reluat monitorizarea trăgând o concluzie puternică: “obiectul ceresc denumit Planeta X nu s-a deplasat din punctul său de pe cer, de lângă constelaţia Orion“. Profesorul James Houck de la Centrul de Cercetare Spaţială al Universităţii Cornell exclude şi mai vehement ipoteza unei comete, percizand că straniul corp ceresc “nu poate fi decât o planetă, căci cometele nu ajung la asemenea dimensiuni, şi evident, nu sunt statice! 

nibiru2012-top

Un corp ceresc misterios ne tulbură galaxia

În septembrie 1984 revista US News World Report a publicat despre expedițiile lui Pioneer 10 şi 11 trimise de NASA să furnizeze poziţia cât mai exactă a acestui straniu corp ceresc despre care cercetătorii credeau că “este o protostea care nu este destul de caldă pentru a deveni stea!” Spre sfârşitul anilor ’80 apăruseră deja dispute între susţinătorii teoriei stelare şi cei ai ideii că obiectul cosmic nu este alteceva decât “o masă gazoasă enormă care evoluează lent până devine planetă“! Ulterior, studiile au precizat că această Planetă X are o orbită înclinată la 30 de grade faţă de eliptică şi prin urmare i-ar fi trebuit câteva mii de ani că să parcurgă o orbită completă (revoluţia în jurul Soarelui), ceea ce înseamnă că se află probabil de trei ori mai departe de Soare decât Pluto şi că are o masă de aproximativ patru ori mai mare decât a Pământului.

34

Foarte departe de astrul central, se pare că această planetă s-a născut în afara sistemului nostru solar. Într-un mod greu de demonstrat la nivelul anilor ’80, cercetătorii au tras concluzia că Planeta X a pătrus ca o “intrusă” în sistem fiind atrasă de Soare. Particularitatea ei este că se învârte în sens contrar celorlalte planete şi că în trecerea ei prin câmpurile electromagnetice planetare, produce “deranj”. Conform studiilor astronomice, Planeta X le-ar fi scos de pe poziţia lor de sateliţi ai lui Neptun pe Pluto şi Charon…

nibiru2

În anii ’90, astronomii au ajuns la următoarea concluzie, în ciuda diferitelor teorii despre misteriosul corp ceresc: ”ştim că se află acolo, că se apropie de noi, dar nu ştim exact ce este…” Studiile unor cercetători relevă totuşi o planetă gazoasă, aproximativ de talia planetei Jupiter cu temperaturi extrem de mici cuprinse între -273, 15 şi -243, 15 grade. Este un corp ceresc atât de rece, încât se comportă ca o fantomă prin spaţiu, nu emite nici o lumină şi nu poate fi reperat de telescoapele optice de pe sol sau din spaţiu. M. Davis, P.Hurt şi R.A Muller au publicat prin anii ’80 Teoria Nemesis prin care încearcă să explice că pământul îşi modifică dramatic configuraţia şi clima din cauza unui foarte ciudat corp ceresc care ar trece la un interval de 26 milioane de ani prin câmpul electromagnetic al sistemului solar, însoţit de meteoriţi şi mici comete care provoacă la contactul cu atmosferele şi solurile planetelor din galaxie, importante pagube. Această planetă sau stea ucigaşă ar fi responsabilă pentru dispariţia unor specii.

planetx_orbit_path1

Acestei teorii i se alătură şi paleontologii Sepkoski şi Raup care au descoperit 12 catastrofe apocaliptice în decursul a 250 milioane de ani. Dispariţia unor nevertebrate, protozoare şi specii vertebrate este, în opinia autorilor, cauzată de “o uriaşă perturbare planetară generată în afara atmosferei terestre“. Abia în 1987, John Anderson de la NASA a afirmat în ziarul Newsweek că este foarte posibil ca o a zecea planetă să figureze în galaxie, dar la o foarte mare distanţă de Soare. Noua apariţie, explică pentru cei de la NASA, pertrubările observate în sec. al XIX-lea în orbitele lui Uranus şi Neptun şi poate fi cel mai plauzibil scenariu în cazul dispariţiei dinozaurilor acum 65 de milioane de ani.

doomsday_planet_x

Cele mai recente teorii despre Planeta X

Astronomii francezi de la Observatorul din Nisa, au anunţat prin 2003 că este foarte posibil să fi descoperit o nouă planetă în galaxie. După doi ani de cercetări, astrofizicianul Alessandro Morbidellii coordonatorul unei echipe internaţionale din care au mai făcut parte grecul Kleomenis Tsiganis, brazilianul Rodney Gomes şi americanul Harold Levison a formulat o ipoteză în revista Nature din 26 mai 2005. Conform scenariului său la începutul existenţei galaxiei noastre, cele patru planete uriaşe Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun erau mult mai apropiate de Soare decât acum. Cea mai îndepărtată dintre ele se află la 20 unităţi astronomice de astrul central (adică de 20 de ori distanţa de la Pământ la Soare). Astăzi, Neptun depăşeşte 30 u.a. Pornind de la norii de gaze care formează o stea în centru galaxiei au început să se condenseze particule infinitezimale în jurul astrului, care mai apoi au continuat să evolueze în pietre. Prin ansamblare toate aceste bucăţi de roca au devenit planetezimale. Sub influenţa uriaşelor câmpuri de energie generate de steaua centrală, unele dintre planetezimale s-au unit născând ceea ce astăzi numim planete. Cele mai mari dintre ele pot atrage o cantitate din norul gazos iniţial devenind planete-gigant gazoase, iar planetele mici, cum este şi Pământul rămân formate din rocă.

85657

Bun, mai departe, scenariul celor patru astrofizicieni continuă: “Dacă o planetă ejectează o planetezimală în afară sistemului solar, aceasta în compesație, se deplasează uşor spre Soare. Dacă planeta trimite planetezimala spre interiorul galaxiei, atunci se va îndepărta de Soare. Astfel, Jupiter s-a apropiat lent de Soare în timp ce celelalte gigante s-au îndepărtat“. Pornind de la aceste studii, doi savanţi niponi Tadashi şi Lykawka de la Universitatea din Kobe au descoperit prezenţa unei planete necunoscute aflate dincolo de Neptun, deci la o distanţă mai mare de 30 unităţi astronomice. Calculele japonezilor s-au oprit cam pe la 80 u.a. Cu o înclinaţie orbitală de 20-40 de grade acestei planete i-ar trebui aproximativ 2000 de ani că să-şi facă rotaţia completă în jurul Soarelui. Conform acestui scenariu, masa misterioasei planete ar fi de 0,3-0,7 ori mai mare decât Terra, cu un diametru asemănător (10.000-16.000 km). În aprile 2008 Sofia Lykawka şi Mukai Tadashi au concluzionat în The Astronomical Journal: “Cu caracteristicile fizice şi orbitale pe care le are acest corp ceresc, putem considera că Planeta X face parte din sistemul nostru solar“.

sumerian1

Apariţia lui Nibiru şi câteva profeţii apocaliptice

Astronomii din Antichitate cunoşteau doar cinci planete din galaxie: Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn, alturi de Lună şi Soare. Ştim că ele au dat numele zilelor săptămânii. Începând cu sec. al XVI-lea şi până astăzi au fost descoperite încă patru planete circumscrise sistemului nostru solar. În 1930 a apărut pe firmament Pluto, care însă a fost retrogradată la statutul de planetă-pitică (planetezimala), în 2006. Conform Uniunii Astronomice Internaţionale, galaxia noastră găzduieşte, astăzi opt planete.

akkad3poza

Şi totuşi, civilizaţia mesopotamiană a Sumerului a ţinut să graveze pe plăcuțe de bronz cronica unui dezastru planetar, când Pământul a fost lovit de o altă planetă gigant intrată brusc în sistemul solar. Efectul devastator se regăseşte ulterior în majoritatea Cărţilor Sfinte. Pe plăcuţele scrise în cuneiformă şi datate ca având peste 3300 de ani vechime, apare şi numele acestei planete-ucigaşă: Nibiru. Sumerienii au creat un mod de calcul al periodicităţii acestei întâlniri dintre Nibiru şi Pământ. Astfel ei au aproximat că ciocnirea se repetă la fiecare 3600 de ani. Planeta X apare menţionată în mai toate miturile şi legendele lumii. Babilonienii o numeau Marduk (Mare Astru al Cerului), grecii i-au spus Nemesis, iar incaşii – Hercobulus.

525162235_8f74edddd1

Majoritatea popoarelor consideră că interacţiunea acestei uriaşe planete cu Terra anunţă dispariţia unei epoci şi începerea unei noi ere. Găsim în Vechiul Testament la Isaia (cap XIII-5) “Ei vin dintr-o ţară depărtată, de la marginea cerurilor: Yahve şi uneletele mâniei lui ca să nimicească tot pământul” şi în (cap. XIII-13): ” Pentru aceasta voi clatină cerurile şi pământul se va zgudui din temelia lui de mânia Domnului oştirilor, în ziua mâniei lui aprinse“! Despre schimbarea polilor şi oprirea timpului ca reacţie a trecerii lui Nibiru prin orbita Pământului găsim o exprimare a profetului Amos: “În ziua aceea, zice Domnul Dumnezeu, voi face să asfinţească soarele la amiază şi voi întuneca pământul în amiaza mare!” Profetul Zaharia continuă: “În ziua aceea nu va mai fi lumină, ci frig şi îngheţ. Va fi o zi deosebită, cunoscută doar de Domnul; nu va fi nici zi, nici noapte“! (Zaharia: cap.XIV, 6-7)

Nibiru_by_SinapX

Nibiru în mitologia popoarelor vechi

Nibiru apare şi în reprezentări grafice din vechiul Egipt, precum şi la evrei sub forma unui disc înaripat. Astăzi ne poate uimi faptul că orbita sa eliptică are forma unor aripi deschise. În anumite profeţii se face referire la Nibiru sub denumirile de: Crucea Destinului, Cometa Fatalităţii şi Steaua Roşie. Majoritatea popoarelor din antichitate asociau venirea acestei planete în galaxie şi apropierea ei de Terra cu schimbarea unei epoci şi mari catastrofe naturale. Prima hartă a cerului, datând din anul 1370 i.Hr. a fost descoperită la Ninive.

ninive_navire_phenicien-s

Compoziţia ei este din argilă şi este împărţită în opt secţiuni în care se află constelaţii precum Pegas, Balanţa şi Epi şi diferite stele mari (sori) precum Sirius. Textul se numeşte Mul apin (Steaua Andromeda) şi este considerat primul manual de astronomie în care sunt consemnate toate evenimentele cosmice, sunt descrise fenomenele cereşti monitorizate noapte de noapte de astronomi. Raportarea se face la un calendar de 360 de zile/an. În text mai apar referiri la perioadele în care planetele se văd pe boltă şi la perioadele de inivizibilitate, semnele zodiacale şi o lista cu 66 de constelaţii.

ANNUNAKI

A douăsprezecea planetă şi strămoşii Annunaki

În anii ’70 apărea o lucrare ce avea să schimbe, în decursul timpului, percepţia asupra mitologiei. Scriitorul american de origine rusă Zecharia Sitchin publică A douăsprezecea planetă, în care situează planetă Nibiru pe o orbită lungă şi eliptică şi scrie că sistemul nostru solar este intersectat o dată la 3600 de ani. Ca urmare a interacţiunii între câmpurile de forţe ale acestui corp ceresc uriaş şi Pământ, autorul enumeră: schimbări climaterice, modificări ale polilor magnetici, erupţii vulcanice, inundaţii şi seisme.

annunaki7

Fără pretenţii în materie de astronomie, cercetările lui Sitchin devin valoroase prin prisma cunoştinţelor sale de sumeriană, ebraică şi de teologie. Asemeni lui Erick Von Deninken, Robert Charroux şi Ştefan Zweig, Zecharia Sitchin crede în intervenţia extraterestră asupra evoluţiei omului şi a civilizaţiei. El atribuie Creaţia unor divinităţi sumeriene numite în genere Annunaki. Ei sunt locuitorii planetei Nibiru şi au aterizat pe Terra în cursul preistoriei. Prima lor colonizare a reuşit în Mesopotamia, iar experimentele lor genetice ar fi produs omul.

inanna

Sitchin scrie că din încrucişarea genelor unui Annunaki şi homo erectus ar fi rezultat strămoşul nostru homo sapiens. În textele vechi, însă nu se vorbeşte despre Annunaki ca despre demiurgi ci sunt prezentaţi mai degrabă ca nişte conducători. Din această prespectivă putem privi evoluţia umană şi înţelege mai bine uriaşele progrese tehnologice. Spre deosebire de entităţile energetice, adică cele aparţinând Forţei Vii, aceşti Annunaki sunt aparţinătorii unei civilizaţii ultra tehnologizate, cu alte cuvinte nişte hominizi integraţi unui model evolutiv asemănător cu al nostru, însă la un nivel superior de cunoştinţe în toate domeniile şi pe toate planurile.

planet-x-nibiru-and-earth-300x275

Nibiru, o preocupare pentru NASA

În 1995 NASA a publicat diferite rapoarte şi măsurători în care confirmă că sistemul nostru solar este vizitat de un corp ceresc cu o orbită uriaşă care poate modifica dramatic câmpul magnetic al Pământului în cazul în care se intersectează. Faptul că uneori această planetă, să-i spunem Nibiru, este vizibilă în galaxie, dar invizibilă de pe Terra poate confirma ipoteza permananței sale pe orbita solară. Planetele situate mai departe de Saturn au fost descoperite iniţial din calcule şi formule matematice şi mai apoi au fost observate astronomic. Despre ciclicitatea apariţiilor “planetei ucigaşe” scrie şi paleontologul american David Raup de la Universitatea din Chicago. Conform teoriilor sale, Nibiru s-a intersectat cu Terra de aproximativ 296 de ori într-un interval de 30 de milioane de ani.

nibiru_270

În preajma eclipsei totale de soare din 1999, a izbugnit un scandal în mediile jurnalistice, dar şi academice pornind de la un articol publicat în The Daily Mail în care autorităţile erau suspectate că ascund opiniei publice informaţii despre realităţile cosmice: “Dacă un asteroid gigant se îndreaptă în direcţia planetei noastre, vom fi ultimii care vom afla, deoarece astronomii şi guvernul au decis că această veste ar fi prea şocantă pentru nişte simpli muritori şi ar provoca o panică generală.” Anii 2000 au debutat cu angoase apocaliptice. Presa de specialitate dar nu numai, semnala că mişcarea mareelor este afectată de forţa de gravitație a unui corp ceresc imens, nedetectabil telescopic. Într-unul dintre catrenele sale, Nostradamus a prezis că spre sfârşitul timpului, o stea mare va străluci pe cer în locul soarelui, timp de şapte zile.

Sursa: http://gandeste-liber-exista.blogspot.ro/2010/12/nibiru-nemesis-planet-x.html

La mulți ani, Planeta Pământ!

Ceea ce mulți nu știu, iar unii nu pot accepta, este faptul că Planeta Pământ este o entitate vie, de sine stătătoare, care face parte din Creație. Mai mult decât atat, este o ființă divină. Noi înșine suntem creații divine, “făcuți după chipul și asemănarea” Creatorului inteligent al Universului și am fost înzestrați  cu puteri co-creatoare tocmai pentru a avea în grijă această planetă, pentru a ajuta la evoluția și dezvoltarea ei armonioasă în acord cu legile Universale.

Acest mesaj înduioșător este unul de aducere aminte, de trezire a umanității care se pare că a uitat adevăratul și unicul motiv pentru care a ales să participe direct la continuarea Creației prin iubire și armonie.

Ceapa roșie – un medicament valoros

Ceapa roșie este un adevărat medicament al casei, utilă în mod deosebit în perioada iernii, când suntem mai vulnerabili la gripă și răceli, sau mai sensibili la unele afecțiuni pe care frigul le accentuează.

Ceapa roșie conține cantități mult mai mari de antioxidanți (flavonoide și polifenoli) decât ceapa albă și galbenă. Din păcate, cea mai mare cantitate de antioxidanți se regăsește în coaja pe care noi o dăm jos. Experții spun că o ceapă roșie pierde circa 75% din conținutul de antociani și aproape 20% din conținutul de quercetină prin decojirea excesivă.

Ceapa Roșie – Medicamentul Casei

Conține vitamina C, vitamine B, calciu, magneziu, fosfor, zinc, fier, acid folic și numeroși antioxidanți. Flavonoidele sunt însă responsabile în mare parte pentru activitatea antioxidantă, imunostimulatoare și anticancerigenă raportată în studiile științifice.

♣ Îmbolnăviri de tot felul 

Ceapa este unul din acele alimente care trebuie consumate zilnic, datorită efectelor tonice, profilactice și terapeutice remarcabile pe care le are. Încercați să mâncați câte 1 ceapă roșie mică în fiecare zi și veți fi ferit de o mulțime de boli.

♣ Atac de panică, insomnie

Ceapa roșie are efecte calmante deosebite, prin care poate ajuta la liniștirea crizelor de nervi sau potolirea unui atac de panică. Metoda este simplă: zdrobiți cu pumnul o ceapă roșie mică și inhalați mirosul puternic pe care îl emană.

Pentru purificarea aerului din cameră și alungarea microbilor, pentru îmbunătățirea respirației și dobândirea unui somn liniștit, tăiați o ceapă în sferturi și așezați-o pe un șervețel lângă pat, aproape de pat. Sau puteți pur și simplu mânca puțină ceapă roșie la cină.

♣ Răceală, tuse, dureri în gât

Un leac eficient pentru răceală și simptomele asociate acesteia este siropul de ceapă roșie. Se iau 3 cepe roșii, se toacă mărunt, apoi se pun la fiert cu 150 ml de apă și puțin zahăr brun. Se lasă 5 minute la fiert, apoi se strecoară și se consumă câte 4-5 lingurițe din siropul răcit.

Triburile străvechi foloseau sucul de ceapă în combinație cu miere pentru tratarea tusei și răcelii la copii. Aceștia amestecau 1 linguriță de suc crud de ceapă cu 1 ½ linguriță de miere de albine și lăsau acest amestec la macerat 3-4 ore, după care dădeau siropul copilului bolnav.

♣ Sinuzită

Zdrobiți 2 cepe roșii și puneți-le la fiert cu tot cu coajă într-un vas cu 1 litru de apă. Lăsați să fiarbă 5 minute, apoi faceți o inhalație cu aburii fierbinți, 10-15 minute, seara, înainte de culcare.

♣ Dureri de cap

Un remediu la îndemână atunci când ne doare capul sau avem o migrenă este cataplasma cu ceapă roșie. Tăiați o ceapă rondele și așezați-o pe o bucată de pânză sau tifon lungă. Legați capul cu pânza și lăsați-o să-și exercite efectul calmant preț de câteva minute.

♣ Dureri articulare și reumatice, gută, inflamații

Ceapa roșie are efecte analgezice și antiinflamatoare. Procedați astfel: tăiați o ceapă roșie felii (rondele). Înfășurați-o într-o bucată de tifon și încălziți compresa pe un capac pe bain-marie. Când s-a înfierbântat, aplicați-o pe locul dureros.

Sursa: http://www.ganduridinierusalim.com/ceapa-rosie-un-medicament-valoros-din-casa-cum-sa-o-folosesti-in-scop-terapeutic/

Dafinul – remediu natural împotriva stresului

Ai o viaţă agitată, stresată şi eşti mereu în mişcare? Probabil ai acumulat o mulţime de stres, iar asta îţi poate afecta în timp şi sănătatea. Tensiune, nervozitate, stres, toate acestea dispar cu ajutorul dafinului.

Ai nevoie de doar o frunză de dafin uscată ca să scapi de toate acestea. Pune-o într-o scrumieră sau pe o farfurie şi las-o să ardă uşor. Zece minute mai târziu, camera va fi plină de fum parfumat şi cu efect terapeutic. Este dovedit ştiinţific că frunzele de dafin prin ardere, elimină substanţe care ajută la relaxare.

Inhalarea acestui fum îţi va relaxa corpul, te va detensiona şi îţi va induce o stare de bine. Urmează acest procedeu câteva seri la rând şi te asigur că în fiecare dimineaţă te vei trezi odihnit, relaxat şi pregătit să faci faţă cu brio oricăror provocări.

BENEFICIILE DAFINULUI

Frunzele de dafin au o aromă plăcută, datorită uleiurilor volatile pe care le conţin. Bogate în antioxidanţi şi substanţe antibacteriene şi antiinflamatorii, frunzele de dafin sunt indicate în preparatele culinare, aducând beneficii atât în procesele de digestie, cât şi pentru întregul organism.

Frunzele de dafin pot fi consumate proaspete, din grădină sau uscate. Cele proaspete sunt mult mai aromate şi gustoase. Frunzele de dafin se potrivesc aproape în toate preparatele cu carne, dar şi în sarmale vegetariene sau în tot soiul de murături şi legume în oţet.

Frunzele de dafin nu ar trebui să lipsească din bucătăria noastră. Ele îmbunătăţesc digestia. Frunzele de dafin se folosesc adesea în preparatele cu carne, în sarmale, tocmai pentru că îmbunătăţesc digestia preparatelor grase, cu carne tocată sau prea complexe.

Frunzele de dafin reduc balonarea. Un tratament excelent al balonării îl reprezintă infuzia frunzelor de dafin (o mâna de frunze la un litru de apă fierbinte). Consumul frunzelor de dafin în mâncare ajută de asemenea la reducerea senzaţiei de balonare care apare după masă.

Frunzele de dafin tratează durerile articulare şi reumatismale. Frunzele de dafin se folosesc macerate în ulei de dafin combinat în raport 1:3 cu ulei de cătină. Acest ulei se aplică în fiecare seară pe articulaţiile dureroase şi se acoperă cu un prosop fierbinte. Prosopul se poate schimba de mai multe ori, până ce pielea devine uşor roşie.

Sursa: http://ortodoxia.rol.ro/arde-o-frunza-de-dafin-in-camera-si-vezi-ce-mare-minune-se-va-intampla-969204.html

14 rețete cu bicarbonat de sodiu, pentru sanatate si frumusețe

Permite-mi să-ţi împărtăşesc 14 utilizări neaşteptate ale bicarbonatului de sodiu pe care, mai mult ca sigur, vei dori să le încerci:

  1. Foloseşte bicarbonatul de sodiu pentru o piele mai fină

Înainte de a-ţi face baie, adaugă în cadă o jumătate de cană de bicarbonat de sodiu. Acesta îţi va face pielea mai fină şi mai netedă.

  1. Una dintre întrebuinţările neaşteptate ale bicarbonatului: poate fi utilizat ca deodorant

Pune 3 linguri de bicarbonat într-un vas şi adaugă 3-5 picături din uleiul esenţial pe care îl preferi (eu prefer uleiul esenţial de trandafir sau de lavandă), amestecă-le şi deodorantul este gata. Aplică-l cu buretele de la pudra de faţă sau cu o pensulă, la subraţ. Acesta va neutraliza în mod eficient mirosul neplăcut.

  1. Poţi folosi bicarbonatul de sodiu ca exfoliant pentru ten

Amestecă în palme 1 lingură de bicarbonat cu 2-3 linguri de apă şi masează-ţi uşor tenul cu pastă obţinută timp de 1 minut, cu mişcări circulare şi apoi clăteşte. Acest exfoliant delicat îţi va face pielea mai fină şi mai netedă. Mie îmi place să folosesc acest amestec o dată sau de două ori pe săptămână.

  1. Bicarbonatul de sodiu, exfoliant pentru corp

Amestecă 3 linguri de bicarbonat cu 1 lingură de fulgi de ovăz şi 3 linguri de apă. Vei obţine un exfoliat uimitor, hidratant şi revigorant. Freacă-te cu această pastă pe tot corpul, cu mişcări circulare, şi apoi spală-te cu apă călduţă. Acest exfoliant te va ajuta să îndepărtezi celulele moarte de la suprafaţă pielii, iar pielea ta va deveni ca cea a unui bebeluş, moale şi foarte fină. Poţi folosi acest exfoliant şi pentru faţă, dar ai grijă să nu freci prea tare.

  1. Şampon

Pune bicarbonat de sodiu în şamponul preferat şi vei obţine un şampon purificator uimitor, care îţi va curată părul de resturile pe care produsele de styling le lasă în urmă lor. Amestecă o lingură de bicarbonat cu o lingură din şamponul preferat şi spală-ţi părul cu amestecul obinut. După ce îl vei clăti cu atenţie, vei observă că părul tău va deveni foarte curat şi mai uşor de aranjat. Cu toate acestea, nu este un şampon pe care îl foloseşti zilnic. Este bine să-ţi speli părul cu acest şampon cu bicarbonat de sodiu o dată sau de două ori pe lună. Pentru un rezultat similar te poţi spală doar cu bicarbonat şi apă – asta este una dintre cele mai populare utilizări ale bicarbonatului de sodiu.

  1. Apă de gură

Pentru a obţine uşor o apă de gură cu bicarbonat de sodiu, amestecă o linguriţă de bicarbonat de sodiu cu 3 picături de ulei esenţial de mentă (sau de eucalipt) într-un pahar de apă. Apa ta de gură este gata! Îţi va împrospăta respiraţia şi va înlătura bacteriile.

  1. Cum să-ţi albeşti natural dinții?

Ei bine, sunt două modalităţi prin care ne putem albi dinții în mod natural. Poţi pur şi simplu să pui bicarbonat pe periuţă de dinţi şi să te speli ca de obicei, însă eu prefer o varianta uşor diferită, şi anume: pune pasta ta preferată de dinţi pe periuţă, presară puţin bicarbonat de sodiu deasupra (acesta se va lipi de pastă de dinţi) şi spală-te pe dinţi cu acest amestec. Perie-ţi dinții delicat, cu mişcări circulare timp de 2 minute. Acest amestec nu se foloseşte zilnic. Poţi să-l foloseşti 2-3 zile pentru a-ţi albi dinții, apoi revin-o la ritualul obişnuit. De asemenea, ţine cont că această pastă nu e bună dacă ai dinţi sensibili. Este bine să ceri sfatul unui profesionist dacă vrei să-ţi albeşti dinții.

  1. Încă un exfoliant facial

Amestecă o lingură de miere organică (însă asigura-te că nu eşti alergică la ea) cu o lingură de bicarbonat, mixează-le până se obţine o pastă (dacă este prea lipicioasă, adaugă puţină apă); apoi, delicat, masează-ţi faţa cu mişcări circulare cu acest amestec, timpt de 1-2 minute. Acest exfoliant îţi va curața tenul, eliminând celulele moarte; de asemenea, are proprietăţi antibacteriene datorită mierii.

  1. Poţi curată pensulele de machiaj cu ajutorul bicarbonatului

Acesta te va ajuta să elimini uleiurile şi surplusul de la produsele cosmetice. Amestecă o linguriţă de bicarbonat cu o ceaşcă de apă. Înmoaie pensulele de make-up în soluţia obţinută, apoi clăteşte-le cu apă şi lasă-le la uscat.

  1. Creează-ţi propriii săculeţi parfumaţi pentru a împrospăta aerul

Amestecă 2 linguri de bicarbonat de sodiu cu 3-5 picături de ulei esenţial după preferinţe (lavandă, iasmin, trandafir etc) şi pune acest mixt într-un săculeţ. Apoi, aşază-le oriunde doreşti şi bucură-te de mirosul plăcut. Dacă alegi uleiul esenţial de lavandă, plasează săculeţul în dormitor – lavandă îţi va oferi un somn plăcut şi relaxant.

  1. Una dintre cele mai cunoscute utilizări ale bicarbonatului de sodiu – spală fructele şi legumele cu el. Este natural, uşor şi eficient.
  2. Adaugă o linguriţă de bicarbonat în vază cu flori, acesta va păstra florile proaspete mai mult timp.
  3. Dacă ai o erupţie cutanată, o muşcătura de insectă sau o înţepătură de albină, freacă locul cu bicarbonat de sodiu, şi îţi va trece.
  4. Dacă ai măseaua inflamată, foloseşte bicarbonatul de sodiu ca apă de gură (o linguriţă de bicarbonat + o jumătate de cană de apă). Durerea se va diminua.

Sursa: http://www.sanatatesistaredebine.ro/ingrijirea-corpului-12/14-intrebuintari-neasteptate-ale-bicarbonatului-de-sodiu-pentru-frumusete-si-sanatate-281.html